Un sentiment de ne la locu lui. Citesc, recitesc si aceasta stare continua. Si nu e vorba de decor, de culorile saltarete, de banerul miscator ce distrage atentia, de meniul care sta aiurea in stanga. Adica e vorba si de toate astea, dar e ceva mai mult. Ceva intrinsic. E ca personajul din Metropolis, despre care am mai vorbit, care se trezeste intr’o lume care nu e a lui. E ca Declan din I, Lucifer (sau satana de fapt) care nu intelege sentimentul de aer care ii patrunde in plamani. Provoaca un sentiment de repulsie, de strigat la cer, de kirpich zidit intr’o cladire doar din sticla ; cam asa cum cladirile din Fountainhead provocau un ne-la-locu-lui sentiment pentru toti, in afara de putini. Dar aici el nu e Roark ; el nu vrea sa fie Roark. Simt de parca cineva s’ar inneca si ar incerca din rasputeri sa iasa la suprafata. Chiar daca asta ar insemna sa deschida ochii intr’o mlastina. Dar nu, nu e vorba de mlastina, ar putea deschide ochii si in cea mai frumoasa oaza din insulele Belize, dar si-ar simti pielea jupita, arsa, tremuranda, ingalbenita, piscator, ochii i s’ar bulbuca, s’ar inrosi, ar iesi din migdalele azurii ce’i tin crestetul. Acest sentiment, aceasta stare de pierdere, de negasire, de inoportun, de gresit imi zice multe despre… despre mine si despre distante. Si despre ce a ajuns portalu. Cred ca daca m-ai rupe si pe mine de pe portal, as trece prin starile alea de cold turkey, de dependenta. As sfarsi probabil sa revin altfel, oriunde, cu baneruri multicolore care se misca constant. As putea sa’mi zic ca asta e bine, ca sunt flexibil, adaptabil, ca pot renaste. As sti ca mint si ca ceva, inauntru, e.. ne-la-locu-lui. Eu n’am sa revin. Ca ceva in mine se misca si ma doare.
despre
despre ploaie.
in fiecare zi deschid bibisiu ista si ini apare acolo ca today we have ‘heavy rain’ si ca tomorrow we’ll have ‘sunny intervals’. si in fiecare zi, a doua zi, cand deschid bibisiu ista ini apare ca today we have ‘heavy rain’ si ca tomorrow we’ll have ‘sunny intervals’.
un aussie despre referendum
Vorbesc cu un patsan bun. Australian. Discutam despre ultimele declaratii ale prim-ministrului australiei referitor la faptu ca dupa moartea reginei britanice, australienii ar putea renunta la ‘roialitate’. El imi zice ca asta sa mai incercat, acu vreo 10 ani prin referendum si ca a picat. 55 la 45. Eu il intreb ce’a votat si el imi zice ca pe vremea aia era anti-roialist, dar ca sa dus in flota (navy) dupa asta si ca si-a schimbat opinia. eu ii zic, ap azi cum ai vota daca ar fi referendum, sau daca ar vota in general.
despre lucruri noi

voi ati privit vreodata clipul Новые люди? apasa play.
azi vreau sa va vorbesc despre lucruri noi. pentru ca eu cred ca in Chisinau e plictisitor pentru ca noi ne rotim in acelasi cerc trist. aceleasi baruri, cu aceleasi fet(s)e si glume, aceleasi teatre cu acelasi, invechit si rar, repertuar; aceleasi strazi, cu aceleasi gropi si doar din cand in cand vre’un chopin pe dansele; aceleasi mutre triste, politiceni invechiti, ziare obsedate de politicus, ochi posomorati, miros nemiros (zice chirtoaca), cadouri de portelan, carti scumpe, inprofunzimedardefaptnuchiar, vise nevise si aceasi stare de ‘ne miscam in coate, deci traim’. sau cum zice a.: ”iti dai seama uai? eu ies din bar si cineva ma calca pe cravata.”
Read More
despre libertate

toate au inceput de aici: an essay on equality and liberty.
Aparent asta a venit de la V. care ar fi tradus in romana, dupa care A. a dus cu dansul eseul asta vreo 10 zile, a pierdut primele 2 pagini si intr-un final a uitat totul la mine. La colturi de noapte, cineva imi explica concepte despre a fi egal in libertate si liber in egalitate. sau poate eu explicam. in fine, nu asta conteaza.
despre sentimentul de frica

vorbeam ieri cu cineva despre cat de schimbatoare sunt starile noastre. despre extreme, libertate si despre conceptia noastra asupra proprii stari. doar, in mod constient, noi ne dam seama ca suntem fericiti, sau ca ceva ne irita sau ca ne este frica. aceasta stare, de frica, vine o realizare a unor evenimente, a unor circumstante. noi stim ca ar trebui sa ne fie frica. ca trebuie sa ne fie frica. si, in consecinta, noua ne este frica.
Read More
J’accuse!
azi am mers cu masina vreo 6 ore. intre pauzele cand conduceau alti nebuni, am citit/rasfoit tot Le Monde-u. cateva chestii care m-au frapat si alte chestii care mi le-a amintit aceasta cetire. si inutil sa atacati urmatoarele cu fel de fel de argumente (pentru ca nu-mi pasa) si pentru ca 1. da, eu stiu ca franta e tara mai mare si are mai multe chestii despre care se poate scrie 2. da, eu stiu ca le monde-u are tiraj mai mare, costa mai scump si isi poate permite si reporteri si diversificare si alte chestii-trestii la care acasa se vizeaza. 3. da, nu shi ce?
Read More
despre tinerii de azi. sau despre zemfir(a).

Mona Lisait.
Tinerii de azi sunt jucausi, buclucasi, nu citesc, le place sa fumeze si bee (dar nu mai mult sau mai putin decat tinerii de ieri – asa ca putem ignora asa caracteristici), stau mult pe internet si au mobile din ce in ce mai bune; unii ajung sa isi iee si blackberries, si atunci ei sunt cool; cu toate ca e mai cool daca ai iphone; tinerilor de azi le place entourage, the wire, breaking bad si evident south park si family guy. ei iti pot povesti multe despre putine. si foarte putin despre ceva important; tinerii de azi isi controleaza ymailu si gmailu sh hotmailu sh outlooku si facebookul si myspaceul si blogul sh unimedia sh timpul si jurnalu si eurosport si alte cateva bloguri. in fiecare zi. de cateva ori pe zi. tinerii de azi, dintre putinii care mai citesc, discuta superficial despre hobbes sh herman hesse sh altii, de parca iar fi citit. sh pot zice ca ‘asta e ca la montesquieu’. de parca o baut cofi cu dansu azi dimineata.
Read More
despre soare si schite
Am impresia ca noi am devenit ca un fel de bicicleta de aia, de prin vest, care se prinde de garduri cu fel de fel de lanturi si lacate. iar atunci cand vrem sa ne scoatem din viata, atunci cand decidem ca enough is enough – nu mai gasim cheile. si incet incet ne scoatem rotile si sidenia sh’ap schitele de la roti, sh’ap shurubii si tot felul de alte porcarii; in afara de rama. rama intodeuna ramane aninata de gardul ala, sau inconjoara copacu, sau (mai stii) – ramanem aninati de alta bicicleta. niciodata nu ne putem scoate din viata. sau din politica. sau dintr-un grup de prieteni. sau dintr-o prietena, si ea legandu-si bicicleta de bicicleta mea. ne scoatem capu si ochii, dar niciodata rama. niciodata rama.
rama, printre altele, este si un produs alimentar. unt, mai bine zis.



