Am impresia ca noi am devenit ca un fel de bicicleta de aia, de prin vest, care se prinde de garduri cu fel de fel de lanturi si lacate. iar atunci cand vrem sa ne scoatem din viata, atunci cand decidem ca enough is enough – nu mai gasim cheile. si incet incet ne scoatem rotile si sidenia sh’ap schitele de la roti, sh’ap shurubii si tot felul de alte porcarii; in afara de rama. rama intodeuna ramane aninata de gardul ala, sau inconjoara copacu, sau (mai stii) – ramanem aninati de alta bicicleta. niciodata nu ne putem scoate din viata. sau din politica. sau dintr-un grup de prieteni. sau dintr-o prietena, si ea legandu-si bicicleta de bicicleta mea. ne scoatem capu si ochii, dar niciodata rama. niciodata rama.

rama, printre altele, este si un produs alimentar. unt, mai bine zis.