şedinţă pe comunicarea rezultatelor

uneori luna

îmi apare în dimineaţă

înaltă, măreaţă, creaţă

cu sânu-mi blond respiră în ceafă

m-adulmecă, leoaica, tânăra iubire

cu genunchii grei, mă ridic mormăind

acest urs(s) curs într-o clepsidră goală

privesc în ochi această văpaie şi foc

nestins al amintirilor; bătăi de inimă

neîmplinite; acest joc cu sine al totcuprinsului

aruncări din stări în stări, renaşteri zilnice cu ochii mari şi roşii

acest suflet tânăr, de tigru, prins în zăbrele

şi într-un alt trup, cu alte zvâcniri şi alte

trăiri; acest chist de melc ce creşte în sine

o altă lume; acest păianjen din metamorfoze

ce şi-a întins sieşi o capcană; această păpuşă

ce-şi trage sforile pe altă plajă şi munte decît

unde pipa sa continuă să fumege, şi şlapii prind

la nisip, şi panama din paie-şi desface spicii desenând

în făină alte continente, şi platonii ce-acoperă aceşti

copaci falşi din plastic; această nemurire mă-mbată

ca un vin, şi-mi vine să strâng luna în braţe, să

o mănânc, să mă-nfrupt din carnea tinerii, fragedei

lupoaice şi să-mi termin rîndurile în rimă şi glorie.

acest chist-trist ce-şi arde spatele în craterul său greoi

acest rid-vid din ochi mei ce se-nvăluie în tot ce-aş fi putut să fiu

aceste unghii-funghii care le rod, mă rod şi muşc cu picioarele tremudânde

acest trup-lup, bătrân ce-şi bea medicamentele cu pumnul privind asfinţitul

acest vin-rechin de mare, putred şi cu statut de stătut

acest om-neom, ce-adoarme cu palmele încleştând pe ale tale

cu rotundele astea de fier atingându-se

cu ultima suflare, schiţează un zâmbet

şi moare.